Trains…again

In ultimele zile cafeaua și Paracetamolul nu își mai făcuseră efectul.

Acel cap de plumb in diminețile de “după”

Dar iată mă dinou prin gări !

Trenuri.

Emoția descoperirii unui nou oraș, acel sentiment de străinătate și camera de hotel.

Lumina din tren lăsând in urmă un peisaj gri și tot ce nu (mai) contează…

Advertisements

I didn’t learn how to fly

Tocmai privesc pe fereastra cum avionul AF se ridică la ceruri…

Și o emoție infimă iese din stomac cu un zâmbet ironic la colțul gurii.

“Feels like”…

Totul se amestecă intr-un vârtej și se scurge ca un fluid

Fluidul beției

Aș fi trebuit să fiu și eu acolo dar am căzut într-un pahar de bere și timpul s-a oprit

A fost timpul meu

Și nimeni nu era acolo

Doar eu și cerul

Când am aterizat, totul a fost cu 5 minute prea târziu !

I’m back/ why ?

De ce ne constrângem să facem lucruri pe care defapt nu le dorim și care aduc angoisă ?

E acea emoție ascendentă care urcă din stomac în creier, tocmai înainte de plecare.

Lucruri lăsate neterminate și mai ales sentimentul de fugă care însăși aleargă după noi, e mereu in spatele nostru pe tot parcursul călătoriei.

De de setea asta de a pleca din oraș?

Ce voi găsi “acolo” și nu este “aici “?

O nouă senzație

O nouă clădire

O nouă arhitectură

O nouă rază de soare…

Cea galbenă de azi dimineața care cădea pe imobilele ce mărginau șinele de tramvai.

Atunci inima bătea încet și ritmic și aproape că nu mă aflam printre mulțimea din mijloacele de transport in comun.

Culori.

Under the tree of life

Întorși dintr-o călătorie înălțătoare unde yin și yang s-au împlinit in eterna iubire a timpul, cuvinte cu țepi au izbugnit din tine.

M-ai desconsiderat, m-ai alungat din tine, m-ai trădat, mi-ai dorit negrul și moartea ca să mă trezesc din somnul ce imi paralizează fericirea.

Nu mă puteai vedea așa, eu sufletul tău pereche, în simbioză cu fructul oprit din rai.

Știu că sunt orb, surd, mut dar ochii mei sclipesc (încă), aud sunetul inimii mele cum bate în piept și mintea îmi vorbește cuvinte dulci de iubire.

Sunt viu! 

Re-


Après G tout a pris un contour différent, j’ignorais la possibilité d’un re-start..

Mais je t’avais dit le mot magique, je ne sais plus de quel puits sortit-il lorsque nous fimes l’amour la veille de mon départ 

J’y pensais le lendemain comme un poids lourds qui pesait sur mon arrière plan…

Dans l’aéroport …

Puis ça m’arrivait cette nuit étrange alors qu’on est séparés et la distance est le fruit de notre amour en train de se définir:

“- C’était trop bizarre, le virtuel m’a réveillé en plein nuit et en me demandant que cherches-tu par ici et pourquoi toutes ces personnes qui viennent et partent dans ta vie?

– Je lui répondus que quant à moi je cherche et trouve un homme qui m’est indispensable pour l’aimer.

– Mais je ne sais pas à qui envoyer ce message …?!@@@@@

– quel joli message 

– Ca fait plaisir de se réveiller en lisant ca! 🙂”

1 julie 


Au cœur de la nuit tu t’es réveillé et m’as serré fort, m’as embrasé et m’a dit :

C’était trop bien !

Et là c’était le moment le plus vif de l’année …

J’ai encore peur 

Mais l’amour qui tu m’as donné hier soir ça souffrira 

Et si tu me quittes, il restera encore et encore 

Descente aux inferns 

Le plaisir méconnu et inattendu d’un après midi en pause déjeuner à Stalingrad 

Il saisit ma main et me conduisit dans son appartement 

Un mélange de désordre et d’art 

Une passion vertigineuse 

Après que l’act fut consommé je sortis de l’immeuble directement dans la jungle 

Des odeurs de vinde saisirent mes senses 

Des papiers flottant dans l’air alourdi 

La poubelle jetée parterre 

Il fallait que je l’oubliasse 

Mais sa douceur diabolique reste imprégnée dans mon corps.

J’ai rêvé des scènes d’horreur à la station de métro Guy Pantin …

Qu’est ce que c’est passé là-bas ? Et pourquoi lui il ne m’appelle plus …?

Elle m’attire vers le haut, aux cieux , une nouvelle vie pure avec des vraies valeurs …

Je me suis dit: il y a deux forces qui s’opposent 

L’été commence 

A suivre.